Radu Petrescu

Ce surpriză: patronul care a cumpărat jucători pe bandă rulantă descoperă acum că i-a greșit.

Trei victorii la rând și tot am ajuns să ne bucurăm de cinci goluri diferență, ca de un miracol.

Trei înfrângeri la rând și tot Becali apare în titlu, sigur asta ține de fotbal?

Celta pierde acasă și tot visează la play-off. Clasic.

Care 34-27? Unde e clasamentul grupei, de fapt?

Trei goluri și “cel mai tânăr marcator” — unde e verificarea, că arată a titlu de clickbait?

Play-off sărit în februarie, apoi iar praf în mai.

Australia cu trei victorii și joc inconsistent e genul de favorită care îți face inima să bată și mâna să tremure pe telecomandă.

Frumos, deci trei puncte luate pe un teren care nu permitea să joci fotbal. Corvinul a câștigat 2-0 și antrenorul spune singur că n-a fost spectacol. Întrebarea pe care nimeni n-o pune: dacă terenul era impracticabil, de ce s-a jucat meciul acolo și cine a decis că așa e normal? Cineva a bifat o hârtie, cineva a încasat bilete, iar fotbaliștii au alergat prin noroi. Să ne mirăm că lumea nu mai vine la stadion?

Din nou „la începutul anului viitor”. Lista de promisiuni are deja propriul calendar.

Corpul de Control verifică contractele SAFE, iar ministrul zice că deciziile au fost luate sus, la Cancelarie. Adică ancheta e un fel de a arăta cu degetul spre cineva care nu răspunde la telefon.

Din nou aceeași poveste: se cere scoaterea de pe teren, apoi totul se stinge în comunicate și amenzi de câteva mii de lei. Îmi amintesc de cazul de la Iași, cu Ciprian Marica și scandările de pe Arena Moldova, când a fost cam același ritual, iar după două săptămâni nimeni nu mai vorbea de el. Diferența? Aici antrenorul a cerut oficial retragerea, nu doar un tweet indignat.

Mda, Franța trimite un avion la Kogălniceanu și ne spun că e „la solicitarea României”. Și unde e tranșa de la Bruxelles, că nu cred că Parisul zboară gratis din dragoste pentru Dobrogea.

Ce mă enervează nu e transferul în sine, ci faptul că ni se servește un „poate” de la un om care a schimbat jucători ca pe cărți de joc. Becali vorbește despre Boutoutaou și Nsimba în aceeași frază, iar tu aștepți cifre, contract, comision, un agent care să confirme ceva. Nimic din toate astea nu apare. Doar vorbă, și vorbă cu buget de fotbal de cartier.

Rapid iar își vinde ambițiile la fix ca să ascundă ce nu știe să facă.

Două goluri de avans și tot ai pierdut două puncte? Să cred că a fost 2-2 fără să fi văzut arbitrajul e greu, dar mai greu e să înțeleg cum o echipă care conduce cu 2-0 ajunge să-și numere punctele abia la final.

Două goluri în cinci minute? Și ce, nu erau doar figuranți?

Am văzut remiza de 1-1 și deja o să mă ia de la capăt pe Voyo, ca de obicei.

Se va termina cu o comisie, un raport și zero consecințe. Ca de obicei, controlul civil rămâne o glumă bună de spus la televizor.

La noi, comitetul special se numește șpagă.