România a organizat ultimele alegeri parlamentare anticipate în decembrie 1933, în contextul în care regele Carol al II-lea putea dizolva Parlamentul și numi un guvern care să organizeze scrutinul. Atunci, PNL a obținut o majoritate covârșitoare, iar premierul Ion G. Duca a fost asasinat la scurt timp după vot.
Alegerile anticipate de azi sunt o poveste de adormit copiii: se anunță, se dezmint, se amână, iar parlamentarii stau lipiți de scaune ca muștele de miere. Nimeni nu pleacă, nimeni nu pierde, dosarele se plimbă. În 1933 chiar s-au dizolvat, chiar au votat — și Duca a luat glonțul pe peron. Diferența? Atunci a contat. Acum nici măcar atât.